Dacă sunteți deranjat, dați click pe butonul "X" mare din dreapta pentru a fi redirecționat rapid către un site despre prognoza meteo. Vizita pe acest site va fi eliminată din istoricul browserului.
Zilele acestea a avut loc la Košice prima întâlnire a unui consorțiu din Europa Centrală și de Est format din organizații care lucrează cu persoane fără adăpost pentru a dezvolta în comun servicii sociale și de sănătate integrate.
În următorii 3 ani, Casa Ioana – România, Fundația pentru Sănătate și Dezvoltare Socială – Bulgaria, Serviciul de Caritate Maghiar al Ordinului Malta (HCSOM) – Ungaria, Fundația Housing First – Polonia, Institutul Metropolitan de Cercetare Budapesta – Ungaria, Fundația DEDO – Slovacia și All for the Family – Slovacia vor dezvolta servicii inovatoare în acest domeniu.
Această colaborare unică este susținută de Comisia Europeană și este inițiată și condusă de Fundația DEDO, care va implementa proiectul SOLACE CEE în două orașe, Košice și Prešov. În total, Comisia Europeană sprijină 4 proiecte în cadrul apelului pentru inovare socială, în Slovacia un proiect asemănător a primit pentru sprijin pentru a doua oară din partea Comisiei.
„Scopul nostru este de a crea servicii sociale și de sănătate integrate în ambele orașe, venind în completarea abordării complexe de a pune capăt fenomenului persoanelor fără adăpost din rândul familiilor – de la locuință, la suport și găsirea unui loc de muncă – pe care o implementăm în Slovacia de Est”, a afirmat Alena Vachnová. „În munca noastră, încercăm să folosim metode testate pe care le aducem și le implementăm în Slovacia, cu scopul de a pune capăt fenomenului persoanelor fără adăpost, nu doar de a gestiona fenomenul.”
Trei centre sociale din sectorul 1, disponibile pentru persoanele fără adăpost pe toată perioada cu temperaturi scăzute (11/01/2021)
Primăria Sectorului 1 a anunțat că persoanele fără adăpost vor putea fi găzduite, pe toată perioada în care condițiile meteo vor fi nefavorabile, în centrele sociale ale Primăriei. Totodată, polițiștii locali ai sectorului 1 vor intensifica patrulele pe străzi pentru a identifica persoanele fără adăpost care pot fi afectate de temperaturile scăzute din această perioadă.
Centru de urgență pentru persoanele fără adăpost, deschis de vineri în Capitală! (20.11.2020)
„Odată cu venirea anotimpului rece, un nou adăpost temporar de urgență, pentru persoanele care trăiesc pe stradă, se deschide astăzi, în Capitală, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. Adăpostul are o capacitate de 33 locuri și va funcționa la adresa din Șoseaua Fundeni nr.124, sector 2.
Ce se întâmplă cu oamenii fără adăpost în perioada epidemiei de coronavirus. Cum puteți ajuta (30.03.2020)
Primăria Capitalei a alocat circa 950 de locuri pentru oamenii fără adăpost, în timpul crizei de coronavirus, în urma prevederilor Ordonanței Militare 3. Numărul este insuficient pentru toți oamenii de pe stradă, însă, pe de altă parte, sunt mulți care refuză cazarea în centre.
Trei centre sociale din sectorul 1, disponibile pentru persoanele fără adăpost pe toată perioada cu temperaturi scăzute (11/01/2021)
Primăria Sectorului 1 a anunțat că persoanele fără adăpost vor putea fi găzduite, pe toată perioada în care condițiile meteo vor fi nefavorabile, în centrele sociale ale Primăriei. Totodată, polițiștii locali ai sectorului 1 vor intensifica patrulele pe străzi pentru a identifica persoanele fără adăpost care pot fi afectate de temperaturile scăzute din această perioadă.
Centru de urgență pentru persoanele fără adăpost, deschis de vineri în Capitală! (20.11.2020)
„Odată cu venirea anotimpului rece, un nou adăpost temporar de urgență, pentru persoanele care trăiesc pe stradă, se deschide astăzi, în Capitală, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. Adăpostul are o capacitate de 33 locuri și va funcționa la adresa din Șoseaua Fundeni nr.124, sector 2.
Ce se întâmplă cu oamenii fără adăpost în perioada epidemiei de coronavirus. Cum puteți ajuta (30.03.2020)
Primăria Capitalei a alocat circa 950 de locuri pentru oamenii fără adăpost, în timpul crizei de coronavirus, în urma prevederilor Ordonanței Militare 3. Numărul este insuficient pentru toți oamenii de pe stradă, însă, pe de altă parte, sunt mulți care refuză cazarea în centre.
Acest proiect finanțat Erasmus + își propune să construiască o societate mai echitabilă și mai incluzivă prin noi modalități de colaborare, implicând antreprenori, oameni aflați în risc de excluziune, ONG-uri și lumea afacerilor.
Accentul central este de a crea echipe antreprenoriale pentru a sprijini persoanele aflate în risc de excluziune și de a le oferi instrumente pentru a genera idei de afaceri originale și pentru a aduce la bun sfârșit conceptul într-un mod eficient și direct.
Cei șase parteneri din cinci țări – Marea Britanie, Spania, Bulgaria, România, Italia – sunt toți ONG-uri și consultanți în afaceri specializați în dezvoltarea materialelor de training, antreprenoriat și incubarea afacerilor, incluzând lucrulrul cu oameni din medii defavorizate.
Pe parcursul celor 30 luni de proiect vor fi create o serie de materiale de training și un proces de incubație pentru potențiali antreprenori ce va fi dezvoltat și testat pe 9 noi concepte / idei de afaceri.
Vor exista oportunități pentru companii și profesioniști din sectorul afacerilor, formatori, mentori, ONG-uri și viitorii antreprenori de a participa la proiect în diferite etape. Materialele proiectului vor fi disponibile ca resursă deschisă gratuită disponibilă pentru a fi utilizate pe scară largă.
Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică (abreviat VD) , abuz domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă (abreviat VI), poate fi definită pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea. Violența domestică are mai multe forme precum agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijența) și privarea economică.
Agresorii vor putea fi monitorizați cu brățări electronice esorii vor putea fi monitorizați cu brățări electronice | AUDIO (21/04/2021)
Cei care au comis agresiuni domestice și au pe numele lor ordin de restricție vor putea fi monitorizaţi cu ajutorul brăţărilor electronice. Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, aşteptat de mult de societatea civilă. Proiectul va merge la preşedintele Iohannis pentru promulgare.
Cum au trăit femeile din România în pandemie (22.01.2021)
Tensiunile economice și sociale și măsurile care limitează mobilitatea oamenilor și impun petrecerea unui timp mult mai îndelungat în spațiul domestic au generat o intensificare a violenței în familie, fenomen ale cărui victime sunt, în majoritate, tot femeile. Atât în România cât și în multe alte state ale Uniunii Europene sau din întreaga lume, numărul de cazuri de violență domestică a crescut în timpul crizei Covid-19, lucru semnalat atât prin plângerile înregistrate la poliție, cât și prin numărul de apeluri la urgențe sau la serviciile de consiliere și suport oferite de organizațiile neguvernamentale.
Legătura dintre bani și violența domestic (14.01.2021)
De cele mai multe ori nu facem o legătură directă între bani și violența domestică, dar educația financiară poate juca un rol puternic în povestea unei învingătoare și o poate ajuta să iasă din relația abuzivă sau ar putea chiar servi la prevenirea abuzurilor în primul rând.
Pe timpul pandemiei, femeile și copiii riscă să fie mai expuși violenței domestic (10.12.2020)
În condițiile izolării la domiciliu, limitării contactelor cu membrii rețelei sociale, efectuării muncii la domiciliu, închiderii școlilor, lipsei unor facilități de petrecere a timpului liber și insecurității financiare, s-a observat că relațiile familiale tind să devină din ce în ce mai încordate, accentuând vulnerabilitatea copiilor și femeilor și creșterea riscului de a fi expuși la fenomenul violenței domestice.
Acasă e un loc periculos sau despre capcana violenței domestic (25.11.2020)
Există un cerc vicios al violenței domestice care, doar foarte rar, poate fi interupt din afară și care, adesea, continuă atâta timp cât victima rămâne în viață.
Violența domestică: 4.856 de ordine de protecţie provizorii în 7 luni. 96% dintre autori sunt bărbați (12.09.20)
Poliţiştii au emis în primele şapte luni ale anului 4.856 de ordine de protecţie provizorii, conform Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, vizând 5.040 de persoane, autori ai unor fapte violente, majoritatea bărbaţi. Dintre aceste ordine, 2.293 au fost confirmate de procurori.
De ce e nevoie de brățări electronice pentru bărbații violenți? (22.06.2020)
Dacă ordinele de protecție ar fi monitorizate electronic, unele cazuri de violență domestică nu s-ar mai transforma în crime.
Ce s-ar întâmpla dacă ar trece legea care ne interzice să vorbim în școli despre identitate de gen (18.06. 2020)
Senatul României a votat marți, 16 iunie, o modificare a legii educației care ar interzice – dacă va fi promulgată de președinte – orice referire la conceptul de identitate de gen în școli și universități.
